Format la şcoala lui Şunda

Articol scris înaintea începerii sezonului

Remus Steop
N. 12 martie 1962, Albac (jud. Alba)
Cariera de jucător
1977-80 Liceul nr. 4 Timişoara (juniori)
1978-79 Luceafărul II Bucureşti (D3)
1980-81 UMT (D2)
1981-82 Delta Tulcea (D2)
1983-84 Politehnica Timişoara (D1, D2)
1984-86 UMT (D3)
1987-89 Progresul Timişoara (D3, D2)
1989-93 UMT (D3, D2)
1994 UMT (D3) (şi antrenor secund)
1994 UMT (D3) (şi antrenor principal)
1994 UMT (D3) (şi antrenor secund)
1994 Furnirul Deta (D4)
2001-02 Boavista Timişoara (D6)
1 gol în D1
Debut în D1: Politehnica Timişoara – ASA Tg. Mureş 1-0 (12.03.1983)
Internaţional de juniori U17, finalist al Cupei României (1983)
Vârf de atac
Cariera de antrenor
1994 UMT (D3) (secund şi jucător)
1994 UMT (D3) (şi jucător)
1994 UMT (D3) (secund şi jucător)
1995 Furnirul Deta (D4, D3)
1995-98 UMT (juniori, copii)
1996 Electrica Timişoara (D3)
1997-98 UMT (D2)
1998-2000 Telecom Timişoara (D4, D3)
2000-02 Electrica Timişoara (D3)
2002-04 UMT (D2, D3)
2002-03 Auto-UMT (D4)
2004-05 CFR Cluj (D1) (secund)
2005 Unirea Dej (D2) (director tehnic)
2006 Jiul (D1) (secund)
2006 FC Braşov (D2) (secund)
din 2007 Fortuna Covaci (D3)
A participat în Cupa UEFA-Intertoto (2005, ca secund). A promovat în D3 (1995, 99)
Licenţa A de antrenor

Remus Steop este un nume foarte cunoscut în fotbalul timişorean. Originar din celebra comună Albac, din Ţara Moţilor şi din Munţii Apuseni, a devenit de mic timişorean, familia sa stabilindu-se în Banat. A început sportul legitimându-se ca atlet, când era copil, dar apoi a trecut la fotbal. A fost selecţionat într-una dintre naţionalele de juniori, antrenată de Costică Toma şi la care mai jucau N. Alexa, M. Rednic, R. Gabor, Sertov, Bolba, D. Zamfir, naţională care a evoluat şi în Divizia C, sub numele de Luceafărul. A jucat pentru România împotriva naţionalelor similare din Bulgaria, RDG, Ungaria. În această perioadă, a fost coleg, la Liceul Electroaparataj din Bucureşti, cu G. Balint. Pe timpul armatei, a fost legitimat la Tulcea, alături de Iosif Rotariu.
Talentul îl recomandă pentru Poli. Pe atunci, alb-violeţii erau în Divizia A, dar în degringoladă. Debutează în elită chiar în ziua în care împlinea 21 ani, într-un meci cu ASA. În etapa următoare, Poli învinge, acasă, Petrolul cu 3-0, unul dintre goluri fiind marcat de Steop! La finalul sezonului, Poli cade în B, dar joacă finala Cupei României, 1-2 cu Universitatea Craiova, meci în care Remus a fost rezervă. Tânărul atacant va face ulterior pasul spre UMT şi Progresul Timişoara...
Ca antrenor, a reuşit rapid două promovări în Divizia C, apoi a tras la promovarea în B cu timişorenele Telecom şi Electrica. Şi a urmat perioada de vârf a carierei sale, conducând, printre altele, pe UMT, în Divizia B, în 2002, apoi fiind secund al lui Aurel Şunda în D1 şi D2, la CFR Cluj, Jiul şi FC Braşov, club la care a funcţionat ultima dată, în toamna anului trecut.
În această vară, din data de 2 iulie, Steop e antrenorul Fortunei. A semnat cu echipa din Covaci un contract pe doi ani, obiectivul la finalul acestuia fiind promovarea în D2. Imediat după terminarea cantonamentului de la Băile Herculane, a primit oferta de a fi secundul lui Aurel Şunda la Triestina, echipă de Serie B din Italia, dar a preferat să rămână la Covaci!! În cele din urmă, nici Şunda nu a mai ajuns la Triestina...
Calm ca orice ardelean, dar ferm. Adept al sistemului 4-4-2, aplecat spre noutăţile din domeniul antrenorilor, menirea sa e performanţa.
Are un fiu de 19 ani, Bogdan Steop, care joacă atacant, chiar la Fortuna, fiind transferat de la UMT.

Interviu
– Domnule Steop, de ce aţi ales Fortuna Covaci?
– În primul rând, pentru promisiunea patronilor că-mi vor oferi condiţiile necesare pentru performanţă, dorinţa lor de a face performanţă, de a promova această echipă, în viitorul apropiat, într-o ligă superioară.
– Cum a decurs pregătirea din această vară?
– Am făcut o pregătire conform programului stabilit dinainte, sunt mulţumit. S-ar fi putut face un calendar de jocuri de pregătire mult mai bun, dar, una peste alta, începutul este unul foarte promiţător.
– Cum consideraţi că este lotul pe care-l aveţi la dispoziţie?
– E unul valoros, echilibrat pe toate posturile. Oricând pot face o altă formaţie care se poate lupta de la egal la egal cu cea mai bună echipă din seria noastră.
– Obiectivul acestui sezon, promovarea, vi se pare realizabil?
– Consider că da. Aştept să treacă primele etape, ca să pot fi cât mai obiectiv. Urmărind mai multe jocuri în returul campionatului trecut, la nivelul Ligii a III-a, consider că ne putem bate pentru un loc promovabil. Rămâne de văzut cât de puternici sunt jucătorii la această oră, vizavi de presiunea competiţiei şi a obiectivului. Este una să joci doar pentru a te menţine într-un campionat, indiferent de ligă, şi alta să ai un obiectiv foarte bine stabilit. Cu toate că, în momentul preluării acestei echipe, din discuţiile avute cu cei din conducerea mea, nu am stabilit un obiectiv foarte clar, având în vedere multele probleme pe care le aveam de rezolvat: lotul de jucători, mulţi erau deja plecaţi, pe mulţi nu-i cunoşteam foarte bine, modul de organizare al clubului, preluarea într-un timp foarte scurt a clubului de la vechea societate. Am reuşit să rezolvăm însă foarte bine problemele de organizare, prin aducerea unor oameni profesionişti, care îşi doresc performanţă.
– Cum vă vedeţi antrenând, anul viitor, pe terenul din satul Covaci?
– Îmi doresc foarte mult să promovăm, chiar şi prin prisma faptului că vom evolua anul viitor pe un stadion nou. Cred că, după perioada Tomnatic, ar fi a doua aventură a unei echipe dintr-un sat în liga secundă. Eu mă simt foarte bine, nu mă deranjează absolut nimic, m-aş bucura enorm de mult să reuşesc să aducem un entuziasm şi o emulaţie extraordinară în rândul celor de la Covaci. Şi în primul rând pentru patronii acestei echipe, care au foarte mult entuziasm şi o dragoste extraordinară pentru fotbal.
– Cum a fost perioada petrecută alături de Aurel Şunda?
– A fost una dintre cele mai frumoase ale carierei mele, am lucrat la cel mai înalt nivel fotbalistic în campionatul românesc. Dacă nu ajungi acolo, cred că n-ai învăţat foarte multe lucruri. Îi datorez foarte mult lui Relu pentru că m-a cooptat în staff-ul lui, cred că, fără lipsă de modestie, mi-am făcut foarte bine treaba, ne-am îndeplinit toate obiectivele. Am avut, la CFR Cluj, o echipă frumoasă. Uitaţi-vă unde sunt la ora actuală. Practic, noi am fost pionierii moderni ai acestui club şi mă bucur când îi văd. Ştiu că cel puţin o părticică a rămas în piatra de temelie a fotbalului modern de acolo. Lucruri frumoase, minunate, cu care te întâlneşti de foarte puţine ori în viaţă. Eu sper să revin acolo unde am mai fost.
– Fiul dv. poate deveni un fotbalist foarte bun?
– Cred că da, făcând abstracţie că e fiul meu. Este un jucător care are reale calităţi pentru a deveni un bun atacant, un bun fotbalist. În primul rând, îşi doreşte foarte mult asta, e foarte serios, perseverează, a plecat de la un nivel mic, a crescut foarte mult, nu neapărat datorită mie. Singur s-a dus la fotbal, iubeşte foarte mult fotbalul. Eu sper că, venind la această echipă, îl voi putea ajuta mai mult, în sensul de a-l antrena corespunzător, de a-i ridica moralul, de a-l motiva foarte bine. A venit într-un nucleu de jucători de la care poate învăţa foarte mult. Performanţa pe care noi ne-o dorim nu-i poate fi decât benefică. Sper să stea foarte puţin la Covaci, să joace la un nivel mult mai mare decât cel la care suntem noi la ora actuală.